Un proiect editorial realizat de
PortalInvatamant.ro

Un proiect editorial realizat de PortalInvatamant.ro


Programa definitivat educatori 2025

EXAMENUL NATIONAL DE DEFINITIVARE IN INVATAMANT

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ROMANA SI LITERATURA PENTRU COPII si METODICA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII   

EDUCATOARE/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR (INVATAMANT PRESCOLAR IN LIMBA ROMANA)  

1. Nota de prezentare 

Argumentarea viziunii curriculare - paradigma educatiei timpurii 

Educatia timpurie reprezinta o componenta a sistemului de educatie, care a fost integrat in reforma realizata in domeniul educatiei. Unul dintre cele mai importante repere ale procesului de reforma educationala este reprezentat de adoptarea Legii Educatiei Nationale nr.1 /2011, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede existenta segmentului de educatie timpurie, in cadrul sistemului national de invatamant preuniversitar, format din nivelul educatiei anteprescolare (0-3 ani) si nivelul invatamantului prescolar (3-6 ani).  
 
Vezi si Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de definitivare in invatamantul prescolar (educatori)

Totodata, o serie de prevederi si recomandari din documente promovate la nivel european, au avut un impact deosebit si implicatii semnificative asupra dezvoltarii segmentului de educatie timpurie, respectiv: Recomandarea Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene privind competentele-cheie din perspectiva invatarii pe parcursul intregii vieti (2006/962/EC); Comunicarea Comisiei Europene si Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind educatia si ingrijirea timpurie: Sa oferim copiilor nostri cel mai bun start pentru lumea de maine (2011/C/175/03), A Quality Framework for Early Childhood Education and Care – Raportul
Grupului de Lucru pentru Educatie si Ingrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Europene (2014), Recomandare a Consiliului privind sisteme de inalta calitate de educatie si ingrijire a copiilor prescolari (mai 2018) etc..   

Venind in completarea rolului primordial al familiei, educatia si ingrijirea copiilor mici, anteprescolari si prescolari, constituie soclul principal al dobandirii limbajului, al succesului invatarii pe tot parcursul vietii, al integrarii sociale, al dezvoltarii personale si al capacitatii de insertie profesionala.  

Educatia si ingrijirea copiilor mici au un impact important si durabil, imposibil de realizat prin masuri ulterioare. In acest context, daca se constituie baze solide in primii ani, formarea ulterioara este mai eficace si mai susceptibila de a se desfasura pe tot parcursul vietii, reducand riscul abandonarii timpurii a studiilor, sporind echitatea scolaritatii si reducand costurile suportate de societate din motive de risipa de talente si cheltuielile publice in domeniul social, al sanatatii si chiar in domeniul judiciar.   

Definirea profesiei de educatoare. Raportare la standardul ocupational – educatoare / institutor / profesor pentru invatamantul prescolar   

Educatoarea „instruieste si educa prin joc, pentru sprijinirea si promovarea dezvoltarii copiilor de varsta prescolara, urmarind obiective cognitive si de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivitatii, obiective ale educatiei estetice si ale educatiei pentru societate”, iar misiunea ocupatiei este „de a permite fiecarui copil sa-si urmeze drumul sau personal de evolutie, oferindu-i suport pentru integrarea in viata sociala si activitatea scolara.”.   

Definirea competentei profesionale si a competentei didactice  

Competenta profesionala: „Ansamblul de competente specializate, care reprezinta standardul acceptabil pentru exercitarea unei profesii. Fiecare profesie solicita, pe langa anumite competente generale (intelectuale, civice, etice, comunicationale, etc.) si competente specifice activitatii in domeniu.”

*Stefan, M. (2006). Lexicon pedagogic. Bucuresti: Aramis., p. 58.  

Competenta didactica: „Capacitatea unei persoane de a exercita atributiile specifice profesiei didactice; capacitatea unui educator de a se pronunta asupra unei probleme pedagogice, pe temeiul cunoasterii aprofundate a legitatilor si determinarile fenomenelor educative; nivel de performanta la care urmeaza sa fie realizate de catre un educator sarcinile de munca specifice profesiei didactice.”**  

2. Competentele profesionale*** ale cadrului didactic debutant (educatoare/ institutor/ profesor pentru invatamantul prescolar)
  
2.1. Proiectarea activitatilor educationale
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste, decodifica, identifica
elemente de curriculum (modele de
proiectare curriculara, tipologia
activitatilor si strategiilor didactice
etc.) in activitatea instructiveducativa in gradinita de copii.
- Utilizeaza un limbaj
psihopedagogic stiintific. 
- Identifica nevoile de
invatare ale prescolarilor si
stabileste obiective
educationale informative si
formative in functie de
particularitatile de grup si
individuale.
- Isi asuma modul de
organizare a unui
demers didactic.

2.2. Conducerea si monitorizarea procesului de instruire  
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste in mod elementar modul
de organizare si conducere a
activitatilor instructiv-educative. 
- Asigura adecvarea
strategiilor de instruire la
caracteristicile individuale si
de grup ale prescolarilor. 
- Se adapteaza flexibil la
conditiile curriculare
concrete 

2.3. Evaluarea activitatilor educationale  
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste functiile evaluarii
precum si unele metode si
instrumente de evaluare specifice
invatamantului prescolar. 
- Elaboreaza probe si
instrumente de evaluare
simple. 
- Manifesta
disponibilitate de
imbunatatire a
instrumentarului de
evaluare folosit.

2.4. Integrarea si utilizarea TIC in educatie  
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste terminologia specifica
TIC si intelege rolul interactiunii
dintre prescolar si computer.
 
- Identifica unele activitati
sau secvente de activitate
care pot fi realizate cu
ajutorul TIC. 
- Manifesta
disponibilitate de
imbunatatire a
instrumentarului de
evaluare folosit.
 

**Noveanu, E., Potolea, D. et. all. (2007). Stiintele educatiei: dictionar enciclopedic: Bucuresti, Editura Sigma., p.183.
***Kitul mentorului de insertie profesionala, Proiect POSDRU De la debut la succes, ID 36525, Bucuresti, 2013 

2.5. Cunoasterea, consilierea si tratarea diferentiata a prescolarilor  
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste metode si tehnici de
consiliere si tratare diferentiata a
copiilor prescolari.
- Reflecteaza asupra
consecintelor ce decurg din
aplicarea diferitelor metode si
tehnici de consiliere si de
tratare diferentiata a copiilor
prescolari.
- Manifesta deschidere
pentru a experimenta noi
metode si tehnici de
cunoastere si consiliere a
prescolarilor.

2.6. Managementul grupei de prescolari  
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste diferite teorii cu privire
la asigurarea managementului
grupei de prescolari.
- Creeaza un mediu ambiant
placut pentru grupa de
prescolari care i-a fost
incredintata.
- Antreneaza copiii in
organizarea salii si a
mediului curricular.
- Este dispus sa accepte
sfaturi pentru mai buna
organizare a mediului de
invatare si a grupei de
prescolari.

2.7. Dezvoltarea institutionala a unitatii de invatamant prescolar si dezvoltarea de parteneriate gradinita - comunitate 
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste institutii din
comunitatea locala care se afla in
legatura cu unitatea de invatamant
prescolar.
- Realizeaza un schimb
minimal de informatii, prin
diferite canale de
comunicare, cu diferiti
parteneri educationali.
- Se implica in stabilirea
unor legaturi intre
gradinita si comunitatea
locala.

2.8. Managementul carierei si al dezvoltarii personale
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste si intelege cu
obiectivitate nivelul propriei
pregatiri profesionale.
Isi elaboreaza proiecte de
dezvoltare personala si
profesionala.
- Manifesta o conduita
(auto)reflexiva
asupra activitatilor
profesionale si personale.

2.9. Cercetare educationala aplicativa 
 
CUNOSTINTE ABILITATI ATITUDINI
- Cunoaste modele de elaborare a
design-ului unei cercetari
educationale.
- Elaboreaza micro-proiecte
de cercetare educationala in
conditii de asistenta si
consiliere metodologica.
- Manifesta o atitudine
favorabila fata de
cercetarea educationala.
 
3. Discipline de examen: 

- Limba romana si Literatura pentru copii – scris;
- Metodica predarii activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii – scris; 

NOTA: - Portofoliul si proba practica se realizeaza in conformitate cu Metodologia – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din invatamantul preuniversitar, in vigoare.   

LIMBA ROMANA SI LITERATURA PENTRU COPII  

Candidatii vor dovedi formarea urmatoarelor competente specifice:
  • identificarea temei si a modului de reflectare a acesteia in textele studiate
  • valorificarea valentelor educative ale textelor literare utilizate
  • identificarea si analiza principalelor elemente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului narativ
  • identificarea si analiza principalelor elemente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului dramatic
  • identificarea si analiza principalelor elemente de structura, de compozitie si de limbaj specifice textului liric
  • elaborarea unei argumentari scrise pe baza textelor studiate
  • utilizarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuatie, morfosintactice si folosirea adecvata a unitatilor lexicosemantice, compatibile cu situatia de comunicare
  • utilizarea relatiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie in organizarea mesajului scris
  • utilizarea unui lexic diversificat, recurgand la categoriile semantice studiate, precum si la mijloacele de imbogatire a vocabularului, pentru exprimarea nuantata
  • identificarea organizarii morfologice si sintactice a textelor realizand corelatii inter-/intradisciplinare
CONTINUT TEMATIC​ 

A. Limba Romana

1. FONETICA SI FONOLOGIE
a) Aparatul fonator si sunetele limbii romane
b) Clasificarea articulatorie si acustica a vocalelor si a consoanelor limbii romane. Semivocale
c) Corespondenta dintre litere si sunete
d) Segmentul vocalic: Diftong. Triftong. Hiat
e) Silaba. Regulile silabatiei in limba romana
f) Ortografia si despartirea cuvintelor in silabe
g) Unitatile suprasegmentale intensive si extensive (accentul si intonatia)
h) Accentul. Reguli de folosire corecta a accentului in limba romana 

2. PUNCTUATIE, ORTOGRAFIE SI ORTOEPIE
a) Principii care stau la baza ortografiei
b) Norme ortografice si norme ortoepice
c) Semnele de punctuatie si de ortografie
d) Functionalitatea semnelor de punctuatie si a semnelor ortografice
e) Scrierea cu majuscula. Abrevierile 

3. LEXICOLOGIE
a) Cuvantul ca unitate de baza a vocabularului
b) Sensul cuvintelor: sensul propriu si sensul figurat
c) Relatii semantice intre cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie)
d) Imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)
e) Expresii si locutiuni 

4. MORFOLOGIE
a) Partile de vorbire flexibile:
- Verbul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Substantivul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Articolul - Clasificare
- Pronumele - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Adjectivul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice
- Numeralul - Clasificare. Categorii gramaticale specifice. Functii sintactice 

b) Partile de vorbire neflexibile (Clasificare. Functii sintactice):
- Adverbul - Clasificare. Grade de comparatie. Functii sintactice
- Conjunctia - Clasificare
- Prepozitia - Clasificare. Prepozitii care se construiesc cu genitivul, dativul, acuzativul
- Interjectia - Clasificare. Functii sintactice 

5. SINTAXA
A. Sintaxa propozitiei:
a) Parti principale de propozitie:
- Subiectul – Clasificare
- Predicatul – Clasificare
- Acordul dintre subiect si predicat

b) Parti secundare de propozitie:
- Atributul – Clasificare
- Complementul – Clasificare 

B. Sintaxa frazei:
a) Propozitia si felul propozitiilor
b) Fraza
c) Raporturile sintactice in fraza si in propozitie
d) Mijloacele de exprimare a raporturilor sintactice in propozitie si in fraza
e) Tipuri de propozitii subordonate in fraza: subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directa si completiva indirecta, circumstantiale 

Bibliografie orientativa - Limba romana  

1. ***Gramatica de baza a limbii romane, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010.
2. ***Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editia a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
3. ***Manualele de Limba romana, cl. a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a, pentru Scolile Normale/Liceele pedagogice/Colegiile pedagogice (in vigoare).
4. Bidu-Vranceanu, A., Calarasu, C., Ionescu-Ruxandoiu, L., Mancas, M., Pana Dindelegan, G., Dictionar general de stiinte ale limbii, Bucuresti, Editura Stiintifica, 1997.
5. Bidu-Vranceanu, A., Forascu, N., Limba romana contemporana. Lexicul, Bucuresti, Editura Humanitas Educational, 2005.
6. Coteanu, Ion (coordonator), Limba romana contemporana. Fonetica. Fonologia. Morfologia, editia a II-a, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1985.
7. Forascu, N. (coord.), Popescu, M., Dificultati gramaticale ale limbii romane, Editura Universitatii din Bucuresti, 2001.
8. Gheorghe, M., Limba romana. Probleme teoretice si aplicatii, Brasov, Editura Universitatii „Transilvania”, 2009.
9. Marcu, Florin, Noul dictionar de neologisme, Bucuresti, Editura Academiei, 1997. 
10. Norel, M., (). Limba romana (Note de curs), Brasov, Editura Universitatii „Transilvania”, 2010.
11. Pana-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii romane pentru gimnaziu, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2019.
12. https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019H0605(02)&from=EN
13. www.subiecte.edu.ro 

B. Literatura pentru copii

1. CREATIA POPULARA
a) Genul liric – lirica populara
- Colinde
- Proverbe, zicatori, ghicitori
- Folclorul copiilor (cantece formula, recitative, numaratori)
b) Genul epic
- Basmul: Greuceanu, Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, Praslea cel voinic si merele de aur 

2. CREATIA CULTA

a) Genul epic
- Fabula: Jean de La Fontaine – Greierele si furnica. Grigore Alexandrescu – Oglindele
- Legenda: Calin Gruia – Povestea florii-soarelui, Eugen Jianu – Legenda ghiocelului/Legenda buburuzei
- Basmul: Mihai Eminescu – Fat-Frumos din lacrima; Ion Creanga – Povestea lui HarapAlb; Basmul modern: Carlo Collodi – Pinocchio; Lyman Frank Baum  Vrajitorul din Oz.; Joseph Jacobs – Jack si vrejul de fasole
- Povesti: Ion Creanga - Fata babei si fata mosneagului / Punguta cu doi bani; Ioan Slavici – Doi feti cu stea in frunte; Hans Christian Andersen – Ratusca cea urata; Fratii Grimm – Alba ca Zapada; Charles Perrault – Scufita Rosie
- Povestirea: Emil Garleanu – Gandacelul; Ion Creanga – Ursul pacalit de vulpe/ Capra cu trei iezi; Octav Pancu Iasi – Iedul cu trei capre; Barbu Stefanescu-Delavrancea – Bunicul/ Bunica; Mihail Sadoveanu – Dumbrava minunata; Eric Carle – Vrei sa fii prietenul meu?, Omida mancacioasa; Sigrid Laube - Balul florilor; David Mckee – Elefantul Elmer; Ion Creanga – Mos Ion Roata si Unirea; Dumitru Almas – Povestiri istorice
- Schite: I.L.Caragiale – D-l. Goe…/ Vizita…
- Romanul pentru copii si despre copii: Ion Creanga – Amintiri din copilarie; Mark Twain – Aventurile lui Tom Sawyer/ Aventurile lui Huckleberry Finn; Antoine de SaintExupéry – Micul print

b) Genul liric
- Poezia despre copilarie: George Cosbuc – Iarna pe ulita, La oglinda/ La Pasti; Elena Farago – Sfatul degetelor
- Poezia despre natura si vietuitoare: Mihai Eminescu – Revedere, Somnoroase pasarele; Vasile Alecsandri – Pasteluri; Tudor Arghezi – Zdreanta/ Talharul pedepsit;
George Toparceanu – Balada unui greier mic/ Gospodina; Elena Farago – Catelusul schiop/ Gandacelul 

Bibliografie orientativa – Literatura pentru copii  

1. Balazs, L., Folclor. Notiuni generale de folclor si poetica populara, Cluj-Napoca, Editura Scientia, 2003.
2. Bodistean, F., Literatura pentru copii si tineret dincolo de „story”, Cluj Napoca, Casa Cartii de Stiinta, 2007.
3. Breaz, M., Literatura pentru copii. Repere teoretice si metodologice, Bucuresti, ASCR, 2012
4. Buzasi, I., Literatura pentru copii, (Note de curs), Alba Iulia, Universitatea „1 Decembrie 1918”, 2001.
5. Calinescu, G., Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Bucuresti, Editura Semne, 2003.
6. Candroveanu, H., Literatura romana pentru copii, Bucuresti, Editura Albatros, 1988.
7. Costea, O., Mitu, F., Stoica, C., Toma-Damsa, M., Vasilescu, E., Vladut, A., Literatura pentru copii (Manual pentru Scolile Normale - cls. a XIII a), Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1996.
8. Manolescu, Fl., Caragiale si Caragiale, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
9. Mihalache, C., Pascu, A., Manolache, C, Voicila, C, Ingeri, zmei si soimarite: mitologie pe intelesul copiilor, Bucuresti, Editura Humanitas, 2008.
10. Negrila, I., Literatura pentru copii, Arad, Editura Multimedia, 1996.
11. Norel, M., Literatura romana si literatura pentru copii, (Note de curs), Brasov, Universitatea „Transilvania”, 2014.
12. Pop, M., Ruxandoiu, P., Folclor literar romanesc, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999.
13. Simion, E.(coord.), Dictionarul general al literaturii romane, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
14. Simion, E., Scriitori romani de azi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1987
15. Stoica, C., Vasilescu, E., Literatura pentru copii (Manual pentru Scolile Normale - cls. a XII-a), Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1996.
16. ***Operele literare mentionate in capitolul Continuturi.
 17. www.patrimoniupentrucopii.piscu.ro
18. www.enciclopediavirtuala.ro
19. www.romanianvoice.com/poezii/
20. www.cartiaudio.eu
21. www.biblior.net
22. www.subiecte.edu.ro  

Nota:
Componenta Limba romana si Literatura pentru copii din structura probei de concurs va fi dimensionata pe doua module:
  • aplicarea elementelor de limba romana pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atat din opera scriitorilor studiati, cat si din opera altor autori;
  • redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ pe un text apartinand scriitorilor studiati.   
METODICA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII  

Candidatii vor dovedi formarea urmatoarelor competente specifice: 
  • abordarea flexibila a curriculumului pentru educatie timpurie;
  • alegerea si adecvarea principiilor si strategiilor didactice de predare-invatare-evaluare utilizate in cadrul activitatilor desfasurate in invatamantul prescolar, in vederea formarii comportamentelor stabilite prin curriculumul pentru educatie timpurie;
  • adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale copiilor, prin individualizarea si diferentierea invatarii;
  • abordarea integrata a invatarii in invatamantul prescolar prin valorificarea corelatiilor intrasi interdisciplinare;
  • valorificarea lecturii personalizate a programei scolare in proiectarea didactica pe termen lung si scurt;
  • conceperea unor instrumente de evaluare, analiza si interpretarea rezultatelor in scopul optimizarii actiunii didactice;
  • dezvoltarea unor parteneriate educationale, in vederea sustinerii calitatii educatiei si a dezvoltarii institutionale.   
CONTINUT TEMATIC
 
1. CURRICULUM PENTRU EDUCATIE TIMPURIE
  • Structura curriculumului pentru educatia timpurie; Principii si valori fundamentale
  • Concepte de baza ale curriculumului pentru educatia timpurie (domenii de dezvoltare, dimensiuni ale dezvoltarii, comportamente observabile, domenii experientiale, teme anuale de studiu)
  • Planul de invatamant – importanta si organizare
  • Metodologia de aplicare a planului de invatamant - elemente de baza:
- Programul zilnic de activitate;
- Activitati pe domenii experientiale;
- Jocuri si activitati liber-alese;
- Activitati pentru dezvoltare personala (rutine, tranzitii, activitati optionale si activitatile de dezvoltare a inclinatiilor personale/predispozitiilor/aptitudinilor din perioada dupa-amiezii, activitatile extrascolare). 

2. PROIECTAREA ACTIVITATILOR DE INVATARE
  • Lectura personalizata a programei pentru educatia timpurie si implicatiile ei in proiectarea didactica pe termen lung si scurt
  • Structura si continutul planificarii anuale/planificarii calendaristice
  • Structura si continutul proiectelor tematice
  • Structura si continutul proiectelor de activitate (integrata si/sau pe discipline)
  • Categoriile de activitati de invatare si modul de integrare in proiectarea didactica; Activitati integrate si activitati monodisciplinare  
 
3. MANAGEMENTUL ACTIVITATILOR DE INVATARE. ORGANIZARE SI REALIZARE. 
  • Jocul - principala forma de organizare a procesului de invatamant in gradinita; Clasificarea jocurilor; Functiile jocului. Valente formative/educative ale jocului  
  • Organizarea spatiului/mediului educational (intern si extern, fizic si social); cerinte psihopedagogice si ergonomice  
  • Combinatii intre diferite strategii didactice, in viziune sistemica
- Metode, tehnici si procedee folosite in cadrul diferitelor tipuri de activitati de invatare. 
- Modalitati de optimizare a situatiilor/contextelor de invatare prin intermediul mijloacelor didactice si a materialului didactic.  
  • Diferentiere si individualizare in procesul de invatamant desfasurat in gradinita. Adaptare curriculara
  • Variante de organizare si de realizare a activitatilor de invatare pe domenii experientiale: povestirea; repovestirea; lectura educatoarei; jocul didactic; convorbirea; memorizarea; lectura dupa imagini; observarea, jocul de rol, jocul de miscare, jocul muzical, modelaj, desen, pictura etc.
  • Variante de organizare si de realizare a activitatilor pentru dezvoltare personala: rutine (intalnirea de dimineata), tranzitii, activitati optionale, activitati de dezvoltare a inclinatiilor personale/predispozitiilor/aptitudinilor din perioada dupa-amiezii, activitati extrascolare
  • Variante de organizare si realizare a jocurilor si activitatilor liber-alese
  • Variante de organizare si de realizare a activitatilor integrate
  • Parteneriatul educational. Relatia gradinita‒scoala si relatia gradinita‒familie–comunitate  
4. EVALUAREA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR
  • Conceptul de evaluare: definire si analiza. Forme ale evaluarii specifice invatamantului prescolar. Functiile evaluarii in gradinita
  • Metode si instrumente de evaluare a rezultatelor si a progreselor in invatare ale copilului prescolar. Fisa de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in clasa pregatitoare – structura si modalitatea de completare; roluri
  • Proiectarea evaluarii. Interpretarea si valorificarea rezultatelor evaluarii in invatamantul prescolar   
Bibliografie orientativa - Metodica predarii activitatilor instructiv educative din gradinita

1. Bocos M., Preda V., Branisteanu R., Clapou C., Traditii si valori – Ghid practic de optionale integrate, Pitesti, Editura Delta Cart Educational, 2013. 
2. Bogart, C., Delmarle, S., Preda, V., Formarea competentelor in gradinita: o alta perspectiva asupra timpului scolar, Bucuresti, Aramis Print, 2012. 
3. Branisteanu R., Chira E., Paradigme ale integrarii curriculare in gradinita, Pitesti, Editura Delta Cart Educational, 2011. 
4. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup-Ghid metodic. 60 de metode si 200 de aplicatii practice pentru invatamantul prescolar, Craiova, Editura Arves, 2002. 
5. Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocurilor, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2019. 
6. Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2018. 
7. Catalano, H., Albulescu, I., Sinteze de pedagogia invatamantului prescolar, Bucuresti, Editura D.P.H., 2019. 
8. Ciolan, L., Invatarea integrata. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iasi, Editura Polirom, 2008. 
9. Dumitrana, M., Activitati matematice in gradinita: ghid practic, insotit de 105 sugestii de activitati, Bucuresti, Editura Compania, 2002. 
10. Dumitrana, M., Copilul, familia si gradinita, Bucuresti, Editura Compania, 2000. 
11. Dumitrana, M., Educarea limbajului in invatamantul prescolar, vol. I – Comunicarea orala, Bucuresti, Editura Compania, 1999. 
12. Dumitrana, M., Educarea limbajului in invatamantul prescolar, vol. II – Comunicarea scrisa, Bucuresti, Editura Compania, 2001. 
13. Dumitrana, M., Invatarea bazata pe cooperare, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2008. 
14. Dumitrana, M., Jocuri si jucarii pentru prescolari. Ghid metodic de activitati realizate cu ajutorul unor materiale simple, Bucuresti, Editura Compania, 2005. 
15. Glava, A., Pocol, M., Tataru, L.-L., Educatia timpurie: ghid metodic pentru aplicarea curriculumului prescolar, Pitesti, Editura Paralela 45, 2009. 
16. Glava, A., Tataru, L., Chis, O., Piramida cunoasterii. Repere metodice in aplicarea curriculumului prescolar, Pitesti, Editura Diamant, 2014. 
17. Golu, Fl., Joc si invatare la copilul prescolar. Ghid pentru educatori, parinti si psihologi, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2009. 
18. Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activitati bazate pe inteligente multiple, Craiova, Editura Reprograph, 2002. 
19. Ilie, M., Nicolai, C., Metodica activitatilor instructiv-educative din invatamantul prescolar, Ploiesti, Editura Explorator, 2017. 
20. Ionescu, M. (coord.), Repere fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului de la nastere la 7 ani, Bucuresti, Editura Vanemonde, 2010. 
21. Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluarii, Bucuresti, Editura Universitara, 2010. 
22. Mitu, F., Metodica activitatilor de educare a limbajului, Bucuresti, Editura Pro Humanitas, 2000. 
23. Niculescu, R., M., Curriculum intre continuitate si provocare, Sibiu, Editura MEDIA 2010. 
24. Norel, M., Bota, O., A., Didactica domeniului experiential limba si comunicare, ClujNapoca, Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania, 2013. 
25. Pais Lazarescu M, Ezechil, L., Laborator prescolar-ghid metodologic, Editia a IV-a revizuita. Bucuresti, Editura V & I Integral, 2015. 
26. Paisi-Lazarescu, M., Tudor, S. L., Stan, M. M., Mentorat in didactica invatamantului prescolar si primar, Craiova, Editura Sitech, 2015. 
27. Paun, E., Iucu, R. (coord.), Educatia prescolara in Romania, Iasi, Editura Polirom, 2002. 
28. Preda, V., Copilul si gradinita. Urgenta 2000: pariul limbajului si al comunicarii, Bucuresti, Editura Compania, 1999. 
29. Preda, V., Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Invatarea bazata pe proiecte. Auxiliar didactic pentru aplicarea noului curriculum, Craiova, Editura Arves, 2009. 
30. Schulman Kolumbus, E., Didactica prescolara. Editia a III-a, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2006. 
31. Vrasmas, A. E., Consilierea si educatia parintilor, Bucuresti, Editura Aramis, 2002   
32. Vrasmas. E., Educatia timpurie, Bucuresti, Editura Arlequin, 2014. 
33. Vrasmas, E. si Vrasmas, T., (coord.), Educatia incluziva in gradinita: dimensiuni, provocari si solutii, Buzau, Editura ALPHA MDN, 2012. 
34. Vranceanu M. (coord.), Educatia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului. UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chisinau, 2005. 
35. *** Curriculum pentru educatia timpurie (in vigoare). 
36. ***Suport de curs elaborat in cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul prescolar POSDRU ID 61130, implementat de ISJ Dambovita, in parteneriat cu „Reggio Children” Italia, ISJ Suceava, ISJ Alba, CCD Dambovita si Mondo Consulting &Training SRL, 2012. 
37. ***Educatia – spre un pact pentru un oras care educa – document realizat de Biroul Educativ, Centrul International Loris Malaguzzi, USR Ministerul Educatiei, al Universitatilor si al Cercetarii, Oficiul Scolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sanziana Sterghiu (in suportul de curs elaborat in cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul prescolar, POSDRU ID 61130). 
38. ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013. 
39. ***Metoda proiectelor la varstele timpurii, Editura Miniped, Bucuresti, 2002/2005/2016. 
40. ***Ghid de bune practici pentru educatia timpurie a copiilor intre 3-6/7 ani, 2008. 
41. www.subiecte.edu.ro