• Definitivat
  • Subiecte definitivat

Subiecte definitivat Educatie fizica si sport 2026: Modele de teste [REZOLVATE]

Subiecte definitivat Educatie fizica si sport 2026: Modele de teste [REZOLVATE]

Testul nr. 1 

SUBIECTUL I (60 de puncte) 

1. Raspundeti, pe foaia de examen, urmatoarelor cerinte:
a. Precizati tipul de densitate a lectiei, determinat de variatia intensitatii si complexitatii efortului fizic.
b. Definiti exercitiul fizic.
c. Mentionati un obiectiv aferent etapei a II-a a formarii deprinderilor motrice.
d. Prezentati unul dintre parametrii efortului.
e. Precizati unul dintre factorii de conditionare a calitatii motrice viteza.   
 

Modelul de subiect prezentat este extras din lucrarea Teste rezolvate pentru reusita la examenul de definitivare educatie fizica si sport. Asigurati-va reusita la Examenul de definitivare din 2026! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

2. Circuitul este procedeul metodic utilizat frecvent in lectia de educatie fizica pentru dezvoltarea fortei.
a. Specificati forma de manifestare a fortei pentru care este utilizat acest procedeu metodic.
b. Mentionati trei conditii pe care exercitiile fizice selectionate trebuie sa le indeplineasca in aplicarea procedeului metodic in circuit.
c. Precizati cele doua posibilitati (forme) de aplicare a circuitului, in functie de modalitatea de exersare.   

3. Densitatea lectiei de educatie fizica si sport se apreciaza obiectiv prin inregistrari pe un numar reprezentativ de subiecti.
a. Definiti densitatea lectiei.
b. Prezentati densitatea motrica.
c. Mentionati doua masuri care conduc la obtinerea unei densitati optime a lectiei.   

4. Capacitatile coordinative reprezinta una dintre componentele capacitatii motrice.
a. Definiti capacitatile coordinative.
b. Prezentati cele trei forme de manifestare ale capacitatilor coordinative.
c. Precizati cinci dintre factorii care conditioneaza capacitatile coordinative.   

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)  

1. Creati o secventa de proiect didactic care sa cuprinda cinci exercitii, pentru o veriga tematica destinata dezvoltarii vitezei de deplasare. Veti urmari:
a. descrierea exercitiilor;
b. precizarea dozarii efortului;
c. specificarea formatiilor de lucru.

2. Creati o structura de cinci exercitii, avand aceeasi formatie de lucru, esalonate metodic pentru invatarea sariturii in sprijin departat la capra de gimnastica. In descrierea fiecarui exercitiu, precizati:
a. actiunea motrica;
b. dozarea efortului;
c. formatia de lucru.

Se puncteaza esalonarea metodica a exercitiilor in structura.   

SUGESTII DE REZOLVARI: Subiecte definitivat Educatie fizica si sport 2026

Testul nr. 1 

SUBIECTUL I (60 de puncte) 

1. Raspundeti, pe foaia de examen, urmatoarelor cerinte:
a. Precizati tipul de densitate a lectiei, determinat de variatia intensitatii si complexitatii efortului fizic.
Densitatea lectiei determinata de intensitatea si complexitatea efortului se numeste densitate functionala, fiind data de evolutia marilor functii ale organismului pe parcursul lectiei, si care se apreciaza prin inregistrarea valorilor frecventei cardiace (FC) si ale frecventei respiratorii (FR), la inceputul lectiei si pe parcursul acesteia (inclusiv la sfarsit) de la acelasi/aceiasi elev/i inregistrat/ti.

b. Definiti exercitiul fizic.
Exercitiul fizic reprezinta actul (gestul) motric special si specializat, deoarece este considerat mijlocul specific de baza utilizat pentru realizarea obiectivelor Educatiei fizice si sportului. De asemenea, reprezinta actiunea motrica voluntara realizata in mod deliberat si repetat sistematic, in scopul realizarii obiectivelor instructiv-educative specifice: dezvoltarea aptitudinilor motrice, formarea, consolidarea si perfectionarea deprinderilor motrice, ameliorarea indicilor morfo-functionali etc. Totusi, exercitiul fizic nu presupune doar o repetare sistematica, ci si posibilitatea de a construi, de a asambla, pe baza miscarilor invatate, o conduita motrica proprie subiectului care a asimilat anumite cunostinte motrice, pe care le exteriorizeaza apoi sub forma comportamentului motric. De exemplu, alergarea devine exercitiu doar atunci cand i se confera reguli precise de practicare, modalitati rationale de executie, o anumita dozare a efortului etc.   

c. Mentionati un obiectiv aferent etapei a II-a a formarii deprinderilor motrice.
Formarea deprinderilor motrice este abordata din 3 perspective: psihologica, fiziologica si metodica, fiecare avand etapele proprii. Din perspectiva metodica, etapa a II-a este etapa fixarii, consolidarii deprinderii motrice si are ca prim obiectiv: formarea tehnicii de executie a deprinderii in concordanta cu caracteristicile spatiale, temporale si dinamice optime, conform modelului de executie prezentat.   

d. Prezentati unul dintre parametrii efortului.
Conform unora dintre autorii mai noi, pe langa parametrii clasici ai efortului (volumul, intensitatea si complexitatea) mai sunt inregistrati inca 5 parametri (derivati din volum): amplitudinea, durata stimulului, densitatea stimulului/efortului, frecventa lectiilor/stimulilor, specificitatea stimulilor.
In continuare voi prezenta volumul. Acesta (exprimat, dupa unii autori, ca „Volum temporal si volum motric”) se apreciaza prin calificative (mic, mediu, mare) si se refera le aspectul cantitativ al activitatilor fizice prestate, fiind exprimat prin lucrul mecanic total realizat in timpul efortului.
Volumul temporal vizeaza urmatoarele caracteristici:
– numar de secunde, minute, ore, zile sau luni de antrenamente;
– numar de antrenamente, de concursuri (de verificare, de obiectiv);  
– numar de zile alocate proceselor de refacere;
– durata efectiva a lectiilor, durata pauzelor alocate;
– durata alocata factorilor antrenamentului sportiv (pregatirii fizice, tehnice, tactice, artistice, teoretice, psihologice);
– timpul de actiune a stimulilor care implica eforturi alactacide, lactacide, mixte sau cu dominanta aeroba.
Volumul motric cuantifica eforturile astfel:
– numarul reprizelor, seriilor, repetarilor;
– numarul de actiuni/procedee tehnico-tactice, in atac sau aparare;
– numarul de interventii/pase reusite, de incercari valide, numarul de greseli personale;
– numarul de executii integrale sau partiale/fragmentate (gimnastica etc.);
– distantele parcurse (probele atletice, inot, schi, canotaj, ciclism, trasee montane etc.);
– numarul de kilograme ridicate/valoarea incarcaturilor (culturism, haltere, sporturi de forta).   

e. Precizati unul dintre factorii de conditionare a calitatii motrice viteza.
Unul dintre factorii de conditionare a calitatii motrice viteza este: mobilitatea proceselor nervoase corticale fundamentale, excitatia si inhibitia, care conditioneaza alternanta dintre contractia si relaxarea musculara;   

2. Circuitul este procedeul metodic utilizat frecvent in lectia de educatie fizica pentru dezvoltarea fortei.
a. Specificati forma de manifestare a fortei pentru care este utilizat acest procedeu metodic.
Forma de manifestare careia i se adreseaza procedeul circuitului este forta in regim de rezistenta.

b. Mentionati trei conditii pe care exercitiile fizice selectionate trebuie sa le indeplineasca in aplicarea procedeului metodic in circuit.
Cele 3 (dupa alti autori sunt 4) conditii pe care exercitiile fizice selectionate trebuie sa le indeplineasca in aplicarea procedeului metodic in circuit sunt:
b.1. sa fie simple;
b.2. sa fie cunoscute de toti elevii;
b.3. sa se cunoasca posibilitatile maxime ale fiecarui elev la exercitiile selectate.

c. Precizati cele doua posibilitati (forme) de aplicare a circuitului, in functie de modalitatea de exersare.
Cele doua posibilitati (forme) de aplicare a circuitului, in functie de modalitatea de exersare;
c.1. circuitul exersat in mod frontal: toti elevii efectueaza aceleasi exercitii in aceeasi ordine;
c.2. circuitul exersat pe grupe: fiecare grupa isi schimba locul in sensul „acelor de ceasornic”.   

3. Densitatea lectiei de educatie fizica si sport se apreciaza obiectiv prin inregistrari pe un numar reprezentativ de subiecti.    

a. Definiti densitatea lectiei.
Densitatea lectiei se refera la cantitatea si calitatea efortului fizic, in functie de componenta temporala.
Reprezinta raportul dintre timpul efectiv de lucru si timpul total alocat activitatii respective. Este un indicator obiectiv care ne arata calitatea lectiei. Evidentiaza modul de valorificare a timpului alocat lectiei din punctul de vedere al volumului, intensitatii si complexitatii efortului.   

b. Prezentati densitatea motrica.
Densitatea motrica reprezinta raportul dintre timpul consumat de fiecare elev pentru efectuarea miscarilor cerute si comandate de profesor si durata totala a lectiei. Cu alte cuvinte, reprezinta cat lucreaza in mod concret elevul inregistrat in timpul alocat lectiei. Se iau in calcul atat timpul cat efectueaza exercitii, precum si durata pauzelor active dintre repetari:
– este indicatorul care ne arata eficienta lectiei;
– DM = (Timpul efectiv de lucru al unui elev x 100) : durata orei (50 min.)
– se exprima in procente (%);
– o densitate motrica buna are valori de 60-65%; 
– din punct de vedere teoretic, procentul densitatii pedagogice + procentul densitatii motrice = 100%.  

c. Mentionati doua masuri care conduc la obtinerea unei densitati optime a lectiei.
Exista mai multe masuri care se pot lua pentru a obtine o densitate motrica optima printre care le mentionez pe urmatoarele doua, din punct de vedere organizatoric:
c.1. alegerea unor formatii de lucru si – mai ales – a unor modalitati concrete de exersare adecvate;
c.2. amenajarea si dotarea din timp a locului de desfasurare, cu materiale si cu instalatii specifice   

4. Capacitatile coordinative reprezinta una dintre componentele capacitatii motrice.

a. Definiti capacitatile coordinative.
In literatura de specialitate intalnim urmatoarele definitii:
a.1. capacitatile coordinative (indemanarea) reprezinta acea forma complexa de exprimare a miscarilor noi si adaptarea rapida la situatii variate, conform specificului fiecarei ramuri de sport sau al altor deprinderi motrice de baza si aplicative;
a.2. capacitatea organismului uman de a efectua acte si actiuni motrice in conditii variate si neobisnuite, cu eficienta maxima si cu un consum minim de energie din partea executantului;
a.3. un complex de calitati, preponderent psiho-motric, care presupun capacitatea de a invata rapid miscari noi, adaptarea rapida si eficienta la conditii variate, specifice diferitelor tipuri de activitati, prin restructurarea fondului motric existent.   

b. Prezentati cele trei forme de manifestare ale capacitatilor coordinative. 
Formele de manifestare ale capacitatilor coordinative sunt: 
b.1. capacitatile coordinative generale: necesare insusirii si efectuarii tuturor actelor si actiunilor motrice; 
b.2. capacitatile coordinative specifice: evidentiate in practicarea diferitelor ramuri si probe sportive; 
b.3. capacitatile coordinative in regimul altor calitati motrice: in regim de viteza, rezistenta, forta.  

c. Precizati cinci dintre factorii care conditioneaza capacitatile coordinative.
In momentul de fata sunt inregistrati 12 factori care conditioneaza capacitatile coordinative. Voi prezenta in continuare factorii de natura biologica:
c.1. mobilitatea proceselor nervoase fundamentale: excitatia si inhibitia;
c.2. viteza de transmitere a impulsurilor nervoase pe caile aferente si eferente;
c.3. calitatea analizatorilor implicati in receptionarea informatiilor;
c.4. calitatea inervatiei musculare;
c.5. valoarea surselor energetice existente in organism.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) 
 
1. Creati o secventa de proiect didactic care sa cuprinda cinci exercitii, pentru o veriga tematica destinata dezvoltarii vitezei de deplasare. Veti urmari:
a. descrierea exercitiilor
b. precizarea dozarii efortului
c. specificarea formatiilor de lucru.    

SECVENTA DE PROIECT DIDACTIC PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI DE DEPLASARE​ 
 

Nr crt	Verigile lectiei/timpul alocat	Continutul lectiei	Dozare	Indicatii metodice si organizatorice, formatii de lucru si forme de exersare
...	...	Tema: Dezvoltarea vitezei de deplasare
4	Realizarea temelor lectiei	Ex. 1. „Cursa pe numere” Alergare pana la jalonul asezat la distanta de 5 m de linia de plecare, ocolirea jalonului si revenire in formatie, la locul initial.	2 repetari	Elevii sunt impartiti in trei echipe. Copiii primesc un numar corespunzator locului in formatie. Cand profesorul striga o cifra, elevii cu numarul respectiv pornesc in cursa, ocolesc jalonul si revin la locul lor. Elevul care ajunge primul la locul sau aduce un punct echipei sale. Castiga echipa care acumuleaza cel mai mare numar de puncte.
		Ex. 2. „Alergam pe strazi si alei” Se vor alege doi elevi: unul alearga, celalalt incearca sa-l prinda prin labirintul format de colegii lor. La comanda „alei” elevii asezati in coloana cate trei cu fata la prof. vor duce bratele lateral formand alei pe unde vor alerga cei doi fugari. La comanda „strazi” elevii se vor intoarce la stanga cu bratele lateral formand „strazi” pe unde cei doi fugari isi continua alergarea. Din cand in cand se schimba cei ce alearga pe „strazi” si „alei”	2 repetari	Formatia de lucru: in coloana cate patru. – Elevii ce formeaza strazile si aleile trebuie sa tina bratele lateral si sa nu permita celor doi fugari sa treaca pe sub bratele lor. – Se desfasoara sub forma de concurs.
		Ex. 3. „Rama” Alergare pana la ultimul jalon asezat in fata echipei proprii si mutarea acestuia astfel incat sa devina primul, apoi intoarcere in alergare la echipa proprie unde se va preda stafeta urmatorului elev.	2 repetari	Elevii sunt dispusi pe trei siruri la o distanta de o lungime de brat. In fata fiecarui sir, la o distanta de 10 m, se afla asezate, unul dupa altul, cate trei jaloane. Placarea se face la semnal sonor. Castiga echipa care aduce prima „rama” la linia de sosire.
		Ex. 4. „Cursa in zig-zag” Elevii impartiti pe 3 grupe inapoia unei linii de start. La o distanta de 3 m in fata lor se asaza 4 cercuri in zig-zag. La semnal sonor, elevii pornesc in alergare, executa pas sarit in fiecare cerc, alearga pana la jalon, il ocolesc si se intorc in alergare inapoia sirului.	2 repetari	– in coloana cate trei
		Ex. 5. Stafeta – P.I.: ghemuit cu fata spre directia de deplasare; – alergare de viteza pe 15 m, urmata de alergare serpuita printre jaloane, pe 5 m; – alergare serpuita, spre inapoi, printre jaloane, pe 5 m si continuarea alergarii de viteza pe 15 m cu predarea stafetei.	2 repetari	Elevii asezati in trei coloane, cate 8 in coloana.

  2. Creati o structura de cinci exercitii, avand aceeasi formatie de lucru, esalonate metodic, pentru invatarea sariturii in sprijin departat la capra de gimnastica. In descrierea fiecarui exercitiu precizati:
a. actiunea motrica
b. dozarea efortului
c. formatia de lucru.
Se puncteaza esalonarea metodica a exercitiilor in structura.   

STRUCTURA DE EXERCITII PENTRU INVATAREA ATERIZARII DIN CADRUL SARITURII IN SPRIJIN LA CAPRA DE GIMNASTICA  

Pentru invatarea sariturii la capra de gimnastica este necesar sa se invete, separat, fiecare faza a sariturii si apoi, la finalul unui ciclu de lectii sa fie legate toate fazele pentru exersarea completa a sariturii.
Aceste faze sunt: elanul, pasul saltat – bataia pe trambulina, primul zbor – sprijinul pe aparat, al doilea zbor si aterizarea. In procesul de invatare se incepe intotdeauna cu invatarea aterizarii. Astfel, voi expune 5 exercitii esalonate metodic pentru invatarea aterizarii.   
 

Nr. crt	Verigile lectiei / Timpul alocat	Continutul lectiei	Dozare	Indicatii metodice si organizatorice, formatii de lucru si forme de exersare
4	Realizarea temelor lectiei	1. efectuarea exercitiilor pregatitoare specifice aterizarii: 1.1. stand, indoirea picioarelor la nivelul genunchilor cu ridicarea bratelor in lateral, mentinere si revenire 1.2. stand, saritura dreapta, aterizare cu amortizare varf-calcai si bratele intinse lateral 1.3. stand pe banca de gimnastica, desprindere de pe ambele picioare si aterizare pe saltea pe ambele picioare cu bratele intinse lateral 1.4. alergare, bataie pe trambulina, saritura si aterizare pe saltea cu bratele intinse in lateral 1.5 stand pe capacul lazii de gimnastica, sarituri in adancime cu aterizare pe saltea cu bratele intinse in  lateral.
			– fiecare exercitiu in parte va fi executat de minimum 3 ori de catre fiecare elev	1.1 formatie de lucru: in cerc, cu interval doua lungimi de brat. Exersare frontala. 1.2. idem 1.3. pe grupe de cate 8 elevi, cate 4 elevi la fiecare din cele 2 banci de gimnastica 1.4. in coloana cate unul – dupa finalizarea executiei elevii se vor deplasa, prin lateral, la coada sirului pentru a nu se produce accidentari in spatiul de lucru. 1.5. idem